- a trece un obstacol
- to tide over a difficult periodto tide it over.
Română-Engleză dicționar expresii. 2013.
Română-Engleză dicționar expresii. 2013.
trece — TRÉCE, trec, vb. III. I. 1. intranz. A merge fără a se opri, printr un anumit loc sau prin dreptul cuiva sau a ceva, a străbate un loc fără a se opri, a şi urma drumul, a fi în trecere pe undeva. ♢ expr. A trecut baba cu colacii = e prea târziu,… … Dicționar Român
escalada — ESCALADÁ, escaladez, vb. I. tranz. A se căţăra pe un zid sau pe un alt obstacol înalt, pentru a trece de partea cealaltă; p. ext. a sări peste un obstacol. – Din fr. escalader. Trimis de LauraGellner, 13.06.2004. Sursa: DEX 98 ESCALADÁ vb. 1. a … Dicționar Român
hop — interj., HOP, hopuri, s.n. I. interj. 1. Exclamaţie care însoţeşte o săritură peste un obstacol, ridicarea (ridica) unei greutăţi, căderea, aruncarea (arunca) sau scăparea (din mână) a unui lucru. ♢ expr. Nu zice hop până n ai sărit (sau până nu… … Dicționar Român
deroba — DEROBÁ, derobez, vb. I. refl. (Despre cai) A părăsi brusc direcţia impusă de călăreţ în momentul când nu poate trece de un obstacol; a se întoarce în loc. ♦ fig. A se sustrage, a se eschiva de la ceva. – Din fr. dérober. Trimis de RACAI,… … Dicționar Român
surmonta — SURMONTÁ vb. v. birui, depăşi, înfrânge, învinge, răzbi. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime surmontá vb., ind. prez. 1 sg. surmontéz, 3 sg. şi pl. surmonteáză … Dicționar Român
difracţie — DIFRÁCŢIE, difracţii, s.f. Mod de propagare a undelor de lumină, radio, acustice etc. în spatele unui obstacol, prin ocolirea marginilor lui şi prin abaterea aparentă de la traiectoria rectilinie. – Din fr. diffraction. Trimis de claudia,… … Dicționar Român
sări — SĂRÍ, sar, vb. IV. intranz. I. (Despre fiinţe) 1. A se desprinde de la pământ, avântându se în sus printr o mişcare bruscă, şi a reveni în acelaşi loc; a sălta. ♦ A dansa, a ţopăi, a zburda. ♢ expr. (tranz.) Sare tontoroiul (sau drăgaica), se… … Dicționar Român
trecere — TRÉCERE, treceri, s.f. 1. Faptul de a (se) trece. ♢ loc. adv. În trecere = în treacăt, în fugă; fugitiv. ♦ (concr.) Loc pe unde se poate trece. ♦ (concr.) Construcţie amenajată într un anumit loc pentru a permite trecerea (1) unui vehicul peste… … Dicționar Român
sifona — SIFONÁ, sifonéz, vb. I. tranz. 1. A trece un lichid dintr un vas în altul cu ajutorul sifonului (1). 2. A turna un material într un tipar cu ajutorul sifonului (1). 3. A acidula un lichid cu bioxid de carbon. – Din fr. siphonner. Trimis de… … Dicționar Român
grilă — GRÍLĂ, grile, s.f. 1. Electrod în formă de sită, de spirală, de gard din sârmă, intercalat între anodul şi catodul unui tub electronic sau între alţi doi electrozi, prin deschiderile căruia poate trece un flux de electroni sau de ioni; grătar (5) … Dicționar Român
forţa — FORŢÁ, forţez, vb. I. tranz. 1. A determina cu forţa pe cineva la ceva; a sili, a constrânge, a obliga. ♦ refl. A şi da osteneala, a se strădui, a face un efort. 2. A mânui cu violenţă un mecanism, o închizătoare etc., deteriorându le din… … Dicționar Român